Sven Hassel are darul de a transforma orice poveste macabră într-o glumă și chiar mai mult, o glumă bună.
Acesta a început să scrie ”după” ce a luptat în al II-lea război mondial, făcând parte dintr-o unitate disciplinară compusă din criminali și persoane nu tocmai cu toate rotițele-n mișcare. Mmenționez că ”după” ar trebui să se-nțeleagă că a terminat războiul ca prizonier în diverse lagăre rusești, acolo lucrând la prima carte.
A reușit să scrie 14 cărți pe același subiect și anume războiul și efectele acestuia asupra lui, a camarazilor și a tuturor personajelor prinse în acel conflict.
Povestește cărțile la persoana I și arată situația soldatului de pe front și mecanismele de tortură naziste de care nu scăpau nici nemții cei mai înflăcărați.
Hassel reușește să aducă răsturnări de situație puțin așteptate, astfel încât de la o glumă la care râzi cu gura la urechi, în momentul următor îți prezintă un personaj într-o stare atât de amarnică încât ți-e rușine că ai avut șansa să te amuzi cu 10 secunde în urmă.
În toate cărțile lui îți arată că poți fi prieten cu oricine, indiferent dacă e de altă rasă sau că te-a spintecat cu un minut în urmă, găsind asta cel mai frumos omagiu adus păcii, toleranței și acceptării.
Ar fi bine ca astfel de cărți să fie obligatorii în USoffuckingA și alte țări ce născocesc tot felul de conflicte mondiale doar de dragul bibliei/coranului și a banilor.

Cărțile lui Sven Hassel:

Legiunea blestemaților (De fordømtes Legion) – 1953
Blindatele morții (Døden på Larvefødder) – 1958
Camarazi de front (Frontkammerater) – 1960
Batalion de marș (Marchbataillon) – 1962
Gestapo (Gestapo) – 1963
Monte Cassino (Monte Cassino) – 1963
Lichidați Parisul (Likvidér Paris) – 1967
General SS (SS-Generalen) – 1969
Imperiul iadului (Kommando Reichsführer Himmler) – 1971
Moarte și viscol (Jeg saa dem dö) – 1976
Drum sîngeros către moarte (Glemt af Gud) – 1977
Curtea marțială (Krigsret) – 1979
Inchisoarea OGPU (GPU-Fængslet) – 1981
Comisarul (The Commissar) – 1985

Sursă: Wikipedia

Share after reading!